Va invitam sa va abonati la newsletterul nostru!

Ooops! Ceva nu a mers. Încercaţi încă o dată. Adresa de e-mail trebuie să fie validă şi nu trebuie să fi fost înregistrată în baza de date până acum.

V-aţi abonat la newsletter! Vă rugăm să confirmaţi abonarea accesând linkul trimis prin e-mail! Dacă nu aţi primit emailul de confirmare, verificaţi folderele spam/bulk/junk.

Expoziţia „Chopin îndrăgostit"

O expoziţie care arată influenţele pe care muzica populară poloneză în special (îndeosebi din regiunea Mazovia), şi din lume, în general, a avut-o asupra muzicii lui Fryderyk Chopin. Expoziţia este prezentată la Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti până la 1 aprilie 2012.

Expoziţia „Chopin îndrăgostit"

Expoziţia „Chopin îndrăgostit", realizată de Muzeul Naţional de Etnografie din Varşovia, a fost deschisă publicului din România la data de 1 martie, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti.

Un artist de excepţie şi, în mod frecvent, un invitat de onoare în marile saloane europene,  Fryderyk Chopin, ca mai toţi artiştii importanţi din secolul al XIX-lea, s-a inspirat din iluştrii predecesori precum Bach, Mozart, Händel sau Beethoven. Dar ceea ce l-a diferenţiat de ceilalţi mari compozitori contemporani a fost acea sensibilitate uluitoare faţă de elementele vieţii de zi cu zi, aşa cum erau ele în manifestările lor cele mai simple. Chopin acorda atenţie acelor lucruri care, prin natura lor erau banale şi primordiale. Mulţi dintre contemporanii săi considerau ca atare muzica populară care era interpretată în timpul nunţilor rurale sau în zilele de dans. Pentru Chopin, melodiile pe care a avut şansa să le asculte, precum cele din timpul vacanţei de la Szafarnia, un sat localizat în voievodatul Cuiavia şi Pomerania, au însemnat ceva proaspăt, minunat şi aproape ireal. A ascultat cu atenţie cântecele şi muzica interpretată de orchestrele populare. Această fascinaţie s-a reflectat în multe dintre compoziţiile sale, mulţumită cărora, stilul şi tonul compoziţiilor lui Chopin au devenit recunoscute în întreaga lume.

Expoziţia prezintă legăturile dintre muzica tradiţională şi muzica lui Fryderyk Chopin şi prezintă lucrări ale artiştilor din diferite părţi ale lumii - tradiţii care par să-l fi inspirat pe compozitorul polonez. Adam Czyżewski, cel care a creat conceptul acestei expoziţii, a colaborat cu specialişti de calibru de la Institutul de Artă din cadrul Academiei Poloneze de Ştiinţă, printre care Ewa Dahlig-Turek sau Maria Pomianowska (care conduce ansamblul „Zespół Polski”), ea însăşi compozitor şi multiinstrumentalist care popularizează în străinătate muzica lui Chopin. Printre obiectele prezentate în expoziţie se află instrumentele folosite în epocă, în zona rurală din regiunea Mazovia. Unele dintre ele, precum ţambalul, basul şi cimpoiul sunt încă folosite în muzica populară poloneză. Altele, precum suka din Biłgoraj şi Mielec sau vioara din Płock nu au supravieţuit până astăzi, dar au fost reconstituite după surse iconografice sau în baza descoperirilor arheologice, fiind prezente în cadrul expoziţiei.
O parte importantă a expoziţiei este dedicată fonogramelor care prezintă portretul muzical al artiştilor din Mazovia, care au învăţat să cânte ascultându-şi maeştrii, interpretând repertoriul ani la rând.

Înregistrările de arhivă care sunt prezentate în cadrul expoziţiei provin de la Institutul de Artă din cadrul Academiei Poloneze de Ştiinţă. Culegerea şi colectarea materialelor sonore ale muzicii tradiţionale poloneze a debutat încă din perioada interbelică, cele mai multe dintre înregistrări fiind distruse în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Datorită eforturilor depuse de Jadwiga şi Marian Sobieski, arhivele au fost reconstituite. Între 1950 şi 1954, în timpul unei acţiuni privind culegerea de folclor muzical (Akcja Zbierania Folkloru Muzycznego), au fost înregistrate 46.000 de fonograme, multe dintre ele fiind şi astăzi folosite de către companiile de înregistrări, pentru producerea de noi discuri. Mulţumită înregistrării muzicienilor născuţi în a doua parte a secolului al XIX-lea şi în prima parte a secolului al XX-lea, avem posibilitatea de a explora sunetul epocii lui Fryderyk Chopin.

Chopin nu a fost influenţat doar de muzica mazoviană sau poloneză în general. De aceea, instrumente mult mai exotice, precum santor, kemancze şi saranga pot fi văzute în expoziţie.

Conţinutul expoziţiei beneficiază de o prezentare contemporană creată de tinerii designeri Grzegorz Wacławek, Marcin Mostafa şi Natalia Paszkowska. O combinaţie între tradiţie şi modernitate, culori şi forme tradiţionale alăturate tehnologiei actuale.

Curatorul expoziţiei: dr. Adam Czyżewski

Scenografia: Maria Pomianowska

Consultant ştiinţific: dr. Ewa Dahlig-Turek

Concepţia grafică: Grzegorz Wacławek, Marcin Mostafa, Natalia Paszkowska

Instituţii partenere ale Muzeului Naţional de Etnografie din Varşovia:
Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
Administraţia Regională a Voievodatului Mazovia
Institutul de Artă

Proiect co-finanţat de Administraţia Regională a Voievodatului Mazovia.
 

ie6_update_hello_we_are_in 2018! ...ie6_update_browser_is_old

ie6_update_install_one_of_alternatives

...ie6_update_and_then_come_back :)