Va invitam sa va abonati la newsletterul nostru!

Ooops! Ceva nu a mers. Încercaţi încă o dată. Adresa de e-mail trebuie să fie validă şi nu trebuie să fi fost înregistrată în baza de date până acum.

V-aţi abonat la newsletter! Vă rugăm să confirmaţi abonarea accesând linkul trimis prin e-mail! Dacă nu aţi primit emailul de confirmare, verificaţi folderele spam/bulk/junk.

Marta Podgórnik, la Bienala Europeană de Poezie

Poeta poloneză Marta Podgórnik participa la prima ediție a Bienalei Europene de Poezie (intitulată „Maratonul european de poezie la feminin”), organizată de Facultatea de Litere a Universităţii Transilvania din Brașov. Inițiatorul și organizatorul Bienalei este Andrei Bodiu. Vă așteptăm cu drag la oricare dintre momentele acestui maraton de lecturi.

Marta Podgórnik, la Bienala Europeană de Poezie

Bienala va începe vineri, 11 octombrie, la ora 13:45, și se va încheia sâmbătă, 12 octombrie, la ora 00:45. Vor citi 34 de poete din 11 ţări. Bienala de poezie este cel mai mare eveniment literar al anului la Brașov şi este organizată de Facultatea de Litere a Universităţii Transilvania din Brașov în cadrul proiectului Excelenţă Culturală Academică Brașoveană, ediția a III-a, finanțat de Primăria Municipiului Brașov.

 

Marta Podgórnik - regina disco

 

„În astfel de zile se bea ceai lipton

se citesc volumele lui bohdan zadura” (...)

 

în staţia de autobuz se elimină muci printr-o

singură nară direct în coşul de gunoi,
sau se inversează numerele autobuzelor

care orişicum pleacă spre aceeaşi unică destinaţie.

 

(„zile fertile” din volumul Încercări de negociere, 1996)[1]

 

Era într-adevăt uşor să debutezi în Polonia în a doua jumătate a anilor '90 ai secolului trecut. Mai ales atunci când aveai şaptesprezece ani şi un intens sentiment al neconformării cu realitatea. Poezii care, cu puţin timp înainte nu ar fi avut dreptul de a ieşi din paginile unui jurnal pentru prieteni, iar în cel mai bun caz şi-ar fi găsit drum spre una dintre foile literare, îşi găseau acum loc în paginile presei literare şi pe birourile redactorilor editurilor.

Cu toate acestea, Încercări de negociere / Próby negocjacji reprezintă un bun debut, Podgórnik are un talent autentic de a aranja cuvintele, iar gesturile ei de revoltă sunt mai curajoase decât gesturile altora din generaţia ei şi apar în mod credibil. În această poezie există expresivitate şi determinare; dacă în ea sunt depăşite nişte graniţe, aceasta nu se întâmplă pentru ca după o clipă să aibă loc o retragere. Odată pierdute, iluziile rămân pierdute pentru totdeauna, iar despre nevinovăţie nici nu este cazul să amintim, ea nu a avut acces niciodată în această poezie. Podgórnik, la şaptesprezece ani, este aşadar o poetă matură, chiar dacă pe rafturile ei cu cărţi nu se vor găsi mai mult decât câteva „şlagăre” ale poeziei polone din ultimii cinsprezece ani şi câteva poziţii din canonul tânărului răzvrătit în frunte cu Rafał Wojaczek.

Din încrederea în canonul poetic nou stabilit decurge, în primele poezii ale Martei Podgórnik, credinţa în realitatea vieţii literare, ca şi - ce groaznic - în aspectul ei sociabil. Festivaluri, interviuri, avânturi şi căderi ale colegilor de condei discutate în cadrul nesfârşitelor întâlniri în cercurile poeţilor reprezintă o temă importantă a poeziei sale. Surprinzător de importantă chiar; de parcă autoarea, intrând în rolul unei celebrităţi poetice, ar vrea să găsească o ieşire din banalul cotidian. Nu este exclus să nu fie decât pur şi simplu o naivitate; ce contează că am numit-o pe debutanta Podgórnik o poetă matură, nimic nu e simplu în viaţă. Nu este exclus nici ca o asemenea atitudine să fie consecinţa unei profunde angajări în poezie, a unei angajări pe care autoarea volumului Încercări de negociere şi-o putea permite. Este însă posibil ca tocmai aici să înceapă pista care conduce la un misterium fascinant şi cu nenumărate consecinţe.

După cel de-al doilea volum publicat, Paradiso (2000), care, în mare vorbind, a consolidat impresia unei mari familiarităţi a eroului liric cu lumea cotidiană, au urmat volumele Lunga lună mai/Długi maj (2004) şi Doi la unu/Dwa do jeden (2006). Iar situaţia s-a complicat, lirica a început să piardă din caracterul ei direct. În volumul Lunga lună mai, în câteva versuri aflate în vecinătate imediată, tot mai frecvent scrise acum la persoana a treia, eroul liric face un bilanţ al propriei vieţi, apare motivul despărţirii de trecut şi, în cele din urmă motivul morţii, înţeleasă ca o transformare. „Am cerut o viză şi aştept un final favorabil. / între timp am scăpat de toţi cunoscuţii” (poezia „întâlniri şi interviuri”);  „trebuie să mori şi să străbaţi un labirint subacvatic” („fond”); „s-a înecat. acum filmează sequel-ul vieţii, // subacvatic” („contract”). Atunci intră în scenă şi misterioasa formaţie The Śmierć. Limba versurilor suferă şi ea o modificare treptată, dar radicală, fapt evident mai ales în volumul Lunga lună mai. Stilul simplu, econom, potrivit realismului frust şi autobiografismului este înlocuit de o nebunie retorică, pastişa şi parafraza absorb treptat următoarele suprafeţe ale lumii creionate în cărţile precedente. Eroul a murit, prin urmare, după lumea lui nimic nu mai există.

A murit, pentru a renaşte sub o nouă înfăţişare. O asemenea transformare a eroului constituie un motiv foarte cunoscut în poezia polonă. Gustavus obiit - hic hatus est Conradus, „Gustaw a murit - s-a născut Konrad” scria pe zidul celulei sale eroul dramei romantice Străbunii a lui Adam Mickiewicz, a cărei cunoaştere este obligatorie pentru orice elev de şcoală generală din Polonia. Acelaşi Konrad, autor al celui mai  spectaculos discurs din piesă, cunoscut drept Marea improvizaţie, se pare că l-a inspirat pe Lautréamont pe când scria Cânturile lui Maldoror. Gustaw era un poet romantic, un amant, Konrad este un patriot, gata să-şi dea viaţa din dragoste pentru patria aflată în robie. Un asemenea tip de voltă în poezia Martei Podgórnik nu intră bineînţeles în discuţie, dar aici nu costumul este cel mai important, ci dorinţa însăşi de a-şi reorganiza viaţa. În plus, transformarea eroului Martei Podgórnik nu are loc prin forţa unei singure decizii, anunţată lumii, ea devine evidentă abia atunci când sunt citite la rând toate cărţile autoarei. Atunci apariţia ciclului Gwiazdor rocka i królowa disco /  Starul rock şi regina disco în ultima parte a poeziilor sale alese din 2008 poate fi considerat momentul naşterii. Iar cartea ei cea mai recentă, excelent primită în Polonia, Rezydencja surykatek / Reşedinţa suricatelor (2011) - drept descrierea unei noi existenţe.

În această nouă viaţă rareori vom da peste rămăşiţe ale vechii lumi, reale. Aceasta s-a risipit în timpul turneului neterminat al formaţiei The Śmierć[2]. A fost mistuită de versuri frumoase, disperate, versiuni ulterioare ale legendei urbane, ai cărei eroi sunt invariabil ei - regina disco şi starul rock, iubitul ei iluzoriu. Ar trebui oare să deplângem această lume? Cu cât mai puţin din lume, cu atât mai multe poezii minunate, pare-se că spune acum Marta Podgórnik; stihia limbii nu mai întâlneşte o rezistenţă mai mare a lucrurilor şi oamenilor şi deocamdată ea rezultă din rolul său de creatoare de poezie fără reproş. Şi, încă ceva: cu cât spunem mai puţin pe nume durerii datorate unei pierderi, cu atât mai tulburătoare este fiecare menţionare a ei, fiecare eufemism şi fiecare reţinere plină de înţelesuri.  

Dariusz Sośnicki. Traducerea din limba polonă de Luiza Săvescu

 

Fragment din eseul publicat în revista Poesis International nr. 12/2012

 



[1] trad. Doru Radu

[2] Moartea (n .tr.)

 

ie6_update_hello_we_are_in 2017! ...ie6_update_browser_is_old

ie6_update_install_one_of_alternatives

...ie6_update_and_then_come_back :)